La nici o jumătate de oră după ce am închis ochii, am auzit lipăieli de piciorușe goale pe parchet.
Am deschis un ochi pe furiș și l-am văzut pe M. venind spre mine, cu leneșul de pluș în mâna dreaptă, pe lângă corp.
Așa că am ridicat pătura, l-am luat în brațe și am dormit așa până dimineața. Nu înainte ca M. să îmi șoptească încântat „Mami, afară ninge cu fulgi mari și pufoși”.
L-am strâns mai bine în brațe, mi-am sprijinit capul jumătate pe pernă și jumătate pe umărul lui și amândoi am adormit mulțumiți.
De dimineață, nici nu am deschis bine ochii, că deja mi se povestea ceva, despre care acum zău dacă îmi amintesc.
-Cum ai dormit azi – noapte, mami, ai dormit bine?
-Am dormit bine, mulțumesc. Și tu?
-Eu am dormit lemn, spuse amuzat. Și am visat frumos. Am visat o ghetuță colorată în toate culorile!
-Și atunci, dacă ai visat frumos, și totul a fost în regulă, de ce ai venit aseară aici, lângă mine?
-Păi e foarte simplu. Ca să mă trezesc lângă tine, mami!
Este foarte simplu, într-adevăr…